Dacian Cioloş şi-a prezentat Programul de Guvernare în faţa Parlamentului, dezvăluind şi ceea ce are de gând în privinţa diaporei. Una dintre cele mai ciudate intenţii se referă la „facilitarea transportului, a coletăriei şi a transferului de bani” pentru facilitarea „menţinerii legăturilor cu familiile din România”. Iată principalele ţinte ale guvernului pentru diaspora.
Luni, 16 noiembrie, înaintea audierii miniştrilor propuşi în comisii, Dacian Cioloş a depus la Parlament un program de 13 pagini, în care noul guvern promite „facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare”. O altă „prioritate” se referă la exodul medicilor, pentru oprirea căruia se propune „redefinirea rolului şi statutului personalului medical în societate şi reducerea migraţiei acestora în străinătate.”
În „planul de măsuri” din prima formă a programului, există un subcapitol dedicat românilor de pretutindeni, în care găsim două puncte, unul legat de identitatea românească şi drepturile românilor în afara ţării iar altul despre legăturile cu familiile din ţară.
„Implementarea de măsuri şi politici care să urmărească afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, tratamentul egal şi nediscriminatoriu, exercitarea completă a cetăţeniei europene şi eliminarea restricţiilor de pe piaţă muncii.”
„Facilitarea menţinerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare şi a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei şi a transferului de bani.”
În legătură cu acest din urmă paragraf, nu se înţelege cum ar putea Guvernul să intervină pe piaţa privată a transportului, coletăriei şi a transferului de bani, fără să afecteze concurenţa din aceste domenii sau fără să dezechilibreze anumite echilibre economice.
Tot în prima formă a programului, la subcapitolul „dezvoltare şi investiţii” se vorbeşte despre „lansarea unei dezbateri publice în vederea formulării unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii şi reintegrării românilor din diaspora.”
Marţi, 17 noiembrie, înainte de votul de încredere din parlament, Cioloş a mai adăugat 7 pagini programului de guvernare, introducând mai multe intenţii pentru românii din străinătate.
Capitolul 14 din ultima formă a programului se numeşte „Românii de pretutindeni” şi este bine de reţinut, pentru a verifica felul în care guvernul Cioloş îşi va menţine angajamentele luate faţă de românii din străinătate. Nici în a doua formă nu renunţă la prevederea hazlie a facilitării transportului şi a coletăriei. Iată ce promite Cioloş:
– Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, astfel încât comunităţile/minorităţile româneşti să beneficieze de un tratament egal şi nediscriminatoriu din partea autorităţilor statului de reşedinţă, precum şi de toate drepturile ce decurg din calitatea de cetăţean european în ceea ce priveşte românii stabiliţi în state membre ale Uniunii Europene.
– Menţinerea identităţii culturale şi lingvistice prin dezvoltarea şi consolidarea programului guvernamental „Limbă, cultură şi civilizaţie românească”, prin intensificarea activităţii de promovare a patrimoniului cultural, dar şi prin susţinerea activităţilor spirituale, sociale şi educaţionale, precum renovarea, conservarea şi dotarea lăcaşurilor de cult aflate în statele de reşedinţă ale comunităţilor româneşti.
– Susţinerea procesului de integrare, prin facilitarea contactului cu autorităţile locale şi centrale din statele de reşedinţă, prin încurajarea şi facilitarea participării românilor la deciziile politice locale şi prin realizarea de demersuri pentru integrarea fără restricţii a tinerilor români în procesul educaţional, inclusiv la nivel privat.
– Promovarea imaginii României şi a intereselor românilor peste hotare prin susţinerea mass-media române şi prin intensificarea dialogului cu actori precum: Institutul Cultural Român şi reţeaua sa externă, autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare, universităţi, administraţii locale, edituri şi publicaţii de referinţă, biblioteci consacrate, tineri şi studenţi. În baza Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se va urmări organizarea, sub egida Parlamentului, a Congresului Românilor de Pretutindeni şi a alegerii Consiliului Românilor de Pretutindeni.
– Facilitarea menţinerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare şi a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei şi a transferului de bani.”