Sari la conținut

«Va fi a tuturor românilor.» Mănăstirea ortodoxă din München, în câteva luni nu va mai fi doar o machetă / FOTO

18/12/2017 06:00 - ACTUALIZAT 03/03/2023 13:25

Ani de zile a fost doar o machetă. Și un proiect. Și rugăciuni și speranțe.

În câteva luni, însă, se vor ridica cărămidă cu cărămidă construcțiile a ceea ce va reprezenta Așezământul Ortodox Înălțarea Sfintei Cruci“ din cartierul Aubing al capitalei Bavariei.

Ziarul Românesc a stat de vorbă cu Preasfințitul părinte Sofian Brașoveanul, cel care de aproape 14 ani se străduiește să ducă la îndeplinire acest proiect, obținând sprijinul inclusiv al președintei Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm.

În cartierul Aubing, din München, la intersecția străzilor Kastelburgstraße și Industriestraße, e un șantier pe care se vorbește românește și unde, în câteva luni, va începe să se ridice, cărămidă cu cărămidă, construcția a ceea ce va reprezenta cu siguranță cea mai mare realizare pentru zecile de mii de români din capitala Bavariei și din împrejurimi: o mănăstire românească.

„O ambasadă spirituală, cum o denumește părintele Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, cel care de aproape 14 ani, a fost trimis la München să găsească un lăcaș de cult pentru numeroasa comunitate de români din perimetrul metropolei bavareze.

Inițial s-a luat în calcul ideea achiziționării unei clădiri vechi, a unei biserici, care să fie renovată, însă costurile erau foarte mari, date fiind prețurile extrem de ridicate ale pieței imobiliare din München. Practic, nu era mare diferență între a cumpăra și renova (modifica) o clădire veche și costurile necesare unei construcții noi. Și atunci, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului, a început să prindă contur proiectul mănăstirii, proiect care astăzi, după mai bine de un deceniu, este tot mai aproape de realizare.

Cum va arăta viitoarea mănăstire românească din inima Bavariei

Așezământul Ortodox Înălțarea Sfintei Crucise va întinde pe o suprafață de aproximativ 2600 de metri pătrați și va avea în centrul său un lăcaș de cult pentru al cărui prototip a fost aleasă biserica „Sf. Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească.

Biserica, cu  hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“ și Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, a fost proiectată pentru aproximativ 200-300 de persoane, iar la subsolul ei, care are aceeași suprafață precum a lăcașului de cult, va fi amenajată o sală multifuncțională, în care se pot organiza, de exemplu, conferințe, sărbători ale comunității ori alte activități cu public numeros.

O școală românească, cu ore de religie, istorie și limbă română, dar și cursuri de germană

Pe lângă biserică, așezământul mai cuprinde încă două clădiri.

Într-o clădire va fi sediul episcopal și mănăstirea, cu locuința episcopului, spații pentru birouri, bucătărie, sala de servit masa, camere de oaspeți, cât și spații pentru chilii, iar la mansardă, locuințele măicuțelor și două ateliere, de croitorie și pictură. (n.r.-va fi mănăstire de maici).

Cealaltă clădire va fi destinată centrului comunitar-parohial, care va avea spații în care să funcționeze o școală românească, incluzând activități pentru copii și tineret, cursuri de limba română, de istorie a românilor, de religie, dar și cursuri de limbă germană. Tot aici, vor fi organizate activități și pentru părinți, cât și pentru persoanele vârstnice. Potrivit planurilor arhitecturale, la etajul centrului comunitar-parohial va fi o sală pentru diferite întruniri, un centru de coordonare a activităților sociale și de caritate, precum și Biblioteca Nicolae Stroescu Stânișoară”, cuprinzând atât cărțile, cât și arhiva cu note și însemnări ale regretatului director al postului de radio Europa Liberă.

La mansardă, vor fi mai multe spații de cazare pentru oaspeți.

„Va fi o mănăstire a tuturor românilor”

„Va fi o mănăstire a tuturor românilor, chiar și a celor care nu sunt neaparat creștini-ortodocși“, explică părintele Sofian Brașoveanul, spațiile destinate activităților cultural-sociale fiind deschise tuturor. Mănăstirea va deveni, speră prelatul, un liant al comunității românești, indiferent de confesiunea religioasă a fiecăruia.

Ne-am întâlnit pentru prima oară, în urmă cu câteva zile, în micuța capelă Sf. Siluan, din zona centrală a München-ului (Paul -Heyse Str. 19), acolo unde au loc în fiecare zi, în regim mănăstiresc, slujbe de dimineață și seară, precum și alte slujbe după un program prestabilit, sau unde credincioși români vin să se spovedească.

Capela deservește Centrul Bisericesc Român Ortodox din München (CBROM), iar aici au loc și repetiții ale corului, înaintea sărbătorilor mai importante, întâlnirile regulate ale Asociației Tinerilor Ortodocși Români din Germania  (ATORG – München), conferințe și prezentări, ore de religie pentru copii și un cerc biblic în limba germană.

Arhitecții au estimat costurile proiectului la 5.000.000 de euro

O oră și jumătate mi-a povestit părintele Sofian despre proiectul mănăstirii, arătându-mi și o machetă a viitorului așezământ. Ani de zile a fost doar o machetă. Și un proiect. Și rugăciuni și speranțe.

În 2010, s-a identificat terenul din Aubing și au început discuțiile cu reprezentanții orașului pentru achiziționarea suprafeței, prețul solicitat fiind de aproximativ 1,2 milioane de euro.

A fost demarată o companie de strângere de fonduri, iar o mână întinsă a venit și din partea Bisericilor Catolică și Evanghelică, reușindu-se în două etape, 2011 și 2013, achiziționarea terenului.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul sutelor de credincioși și fețe bisericești și parohii din Germania, Austria, dar și din România, care au sprijinit proiectul prin donații, de la câteva zeci de euro la câteva mii sau, în unele cazuri, zeci de mii de euro. Au fost mulți donatori care au dorit să rămână anonimi, printre care și donatorul a nu mai puțin de 75.000 de euro.

În septembrie 2011 a avut loc Slujba Punerii Pietrei de Temelie a viitorului așezământ, slujba fiind oficiată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.

Inițial, au fost mai multe variante arhitecturale, toate foarte frumoase, însă unele prea moderne, care se îndepărtau de la ideea unei construcții în stil tradițional, în care să se regăsească biserica „de acasă”, iar altele care diminuau din spațiul destinat activităților comunitare.

Ori, intenția preasfințitului Sofian Brașoveanul a fost încă de la început de a crea „o ambasadă a credinței și culturii românești“, destinată tuturor românilor aflați departe de casă. În cele din urmă, a rămas proiectul echipei coordonate de către arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din București, costurile construcției fiind estimate la cinci milioane de euro.

Președinta Parlamentului Bavarez, cel mai important susținător al proiectului

Un sprijin extrem de important a venit din partea președintei Parlamentului Bavarez, Barbara Stamm, cea care prezidează de altfel Curatoriul de susținere a proiectului, din care fac parte și alte personalități importante ale vieții publice, politice și ecumenice.

În decembrie 2015, orașul München a acordat autorizația de construcție, iar în a doua jumătate a anului următor s-au început lucrările. Au stagnat apoi o perioadă, pentru ca în noiembrie 2017, după procedura de licitație și desemnare a firmei constructoare, pe șantierul de la la intersecția străzilor Kastelburgstraße și Industriestraße să apară din nou utilajele și muncitorii.

Șantierul viitoarei mănăstiri din München, la 18 decembrie 2017 / FOTO: Sergiu Rusu

În tot acest timp, strângerea de fonduri a continuat și continuă, pentru că e nevoie în continuare de sprijin. De donații. De solidaritate.

Detalii despre viitorul așezământ, dar și despre cum putem ajuta fiecare dintre noi la împlinirea acestui proiect, găsiți la adresa: http://cbrom.de/nou/ro/ .

Intenția este ca în 2018, prin septembrie-octombrie, să fie toate clădirile la roșu, acoperite și cu uși și ferestre deja. Iar în vara lui 2019, sperăm să fie totul într-un stadiu funcțional“, precizează  părintele episcop vicar.

„Să vă spun cum lucrează Dumnezeu peste noi

„Să vă spun cum lucrează Dumnezeu peste noi“, își amintește o întâmplare preasfințitul părinte Sofian Brașoveanul.

Doctor în teologie, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, mărturisește că a fost destul de îngândurat în urmă cu ceva vreme când și-a dat seama că noua biserică, care, potrivit normelor urbanistice, trebuie să fie aliniată la stradă, nu va fi orientată chiar spre răsărit, așa cum se obișnuiește, și le-a cerut arhitecților să găsească o soluție.

Prevederea este ca în ziua hramului bisericii, lăcașul de cult  să fie orientat la răsărit, iar specialiștii au descoperit că în zilele în care se va sărbători hramul noii biserici, „Înălțarea Sfintei Cruci“, la 14 septembrie, și Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, la 11 aprilie, punctul din care răsare soarele coincide aproape perfect cu orientarea lăcașului de cult. „Și atunci am zis: uite noi ne străduim să împlinim, dar Dumnezeu ne conduce de sus ca pe niște păpușele”, zâmbește prelatul.

Proiect: 10 cruci, după coloanele de susținere ale mănăstirii din München, vor fi „plantate“ în diverse locuri din România

Noua biserică din cadrul așezământului care se va ridica la Aubing va fi susținută pe zece stâlpi, zece coloane care au fost proiectate în formă de cruce.

Ele vor fi vizibile la subsolul clădirii, acolo unde va fi amenajată acea sala multifuncțională pentru activități cu public numeros (sărbători ale comunității, conferințe etc.), și vor crea impresia unor cruci, nicidecum a unor coloane de susținere, pe fiecare dintre ele fiind sculptate câte una dintre cele Zece Porunci.

„Domnul arhitect a venit cu ideea să facem câte un duplicat al acestor cruci, mai ales că avem matrița, și să le „plantăm” în diferite locuri din România, ca un simbol al unității noastre, pentru că Biserica a fost cea care a păstrat unitatea de limbă și de neam de-a lungul secolelor“, arată Episcopul vicar Sofian Brașoveanul, precizând că tinerii din cadrul ATORG München au venit deja cu propunerea să susțină ei financiar costurile necesare pentru duplicarea uneia dintre aceste zece cruci și transportul ei acasă, în România, ca un simbol al unirii tinerilor români, indiferent dacă sunt în interiorul ori în afara granițelor țării noastre.

Sergiu RUSU/ MÜNCHEN

http://ziarulromanesc.de/comunitate/rechizitoriul-ps-sofian-la-adresa-politicienilor-romani-modul-in-care-interactioneaza-si-se-prezinta-persoanele-care-reprezinta-si-conduc-tara-este-lamentabil/

PS Sofian: «Dacă te rogi pentru răul vecinului, chiar în cea mai frumoasă biserică, rugăciunea nu e valabilă»