lebaraz

lebaraz


Preotul român din Tranreut a primit medalia de onoare a orașului. Prefectul Siegfried Walch: «Sunt mândru de comunitatea de români»

Imaginea alaiului, în fruntea căruia români în costume populare duc mândri drapelul românesc, urmați de fanfara bavareză a orașului, cai împodobiți, nemți în costumele tradiționale bavareze, trăsuri, un car alegoric plin cu români în portul național, și un lung șir de participanți, vorbește de la sine despre comuniunea dintre nemți și români la Traunreut , un orășel din Bavaria, cu aproximativ 21.000 de locuitori.

Prefectul, primarul și peste 20 de consilieri locali au venit să-l felicite pe preotul Constantin Bartok pentru activitatea sa. Românul a primit medalia de onoare a orașului.

 

Biserica din lemn, în stil maramureșean

În orașul Traunreut, situat la aproximativ 80 de kilometri de München, comunitatea de români este  foarte apreciată de autoritățile locale, iar un mare merit în această privință îi revine preotului ortodox Constantin Bartok. Pe lângă ridicarea unei frumoase biserici ortodoxe românești, „Sfinții Trei Ierarhi“, construită din lemn, în stil maramureșean, părintele paroh a reușit să închege comunitatea de români (aproximativ 2000 de suflete) și să arate întregului oraș din inima Bavariei tradițiile și calitățile românilor.

 

Prefectul județului, mesaj pentru români: „Sunteți deosebiți!“

La Tranreut a fost sărbătoare zilele trecute, o sărbătoare a românilor, dar și a orașului, după cum chiar televiziunea regională a relatat: s-a sfințit biserica românească din lemn, în stil maramureșean, un vis încă din 2014 al preotului Bartok și al comunității de români. O biserică a cărei frumusețe arhitecturală atrage nemți chiar și din alte zone, care vin la Traunreut să admire lăcașul de cult. Despre biserica românească din lemn, construită la Sighetu Marmației și asamblată apoi în Traunreut, spre sfârșitul anului trecut,  au apărut știri și reportaje și în presa germana (chiar zilele trecute în Süddeutsche Zeitung).

Sfințirea lăcașului de cult a avut loc joi, 10 mai, iar la eveniment au participat peste 600 de persoane, mare parte români, dar și mai toate autoritățile locale: primarul, peste 20 de consilieri, precum și prefectul județului Traunstein.

Aceștia au venit personal să-l felicite pe preotul Bartok și să-i înmâneze una dintre cele mai importante distincții ale orașului: medalia de onoare („Traunreut dankt” – Traunreut vă mulțumește). Pentru tot ce a făcut pentru comunitatea de români, dar și pentru orașul Traunreut, unde românii -așa cum spunea nu cu multă vreme în urmă chiar prefectul districtului Traunstein, Siegfrig Walch, sunt „ca acasă”: „Sunt foarte mândru că o comunitate ortodoxă română atât de activă și de angajată trăiește în regiunea noastră, în întreg județul. Sunteți deosebiți și fiți mândri de asta. Și fiți mândri și de părintele vostru, Bartok“.

În semn de apreciere, evenimentul sfințirii bisericii românești a fost consemnat în Cartea de Aur a orașului.

La început, cu biserica aproape goală. Astăzi, plină de credincioși

Originar din comuna Cărpiniș, de lângă Timișoara, Constantin Bartok (căsătorit, tatăl a două fetițe) este de aproximativ 28 de ani în Germania.

Din 2009 este preot în orașul din inima Bavariei, unde tradițiile bavareze sunt foarte bine păstrate și unde – vorba părintelui – „și Alpii cântă“.

Ani la rând, Constantin Bartok a ținut slujbele în biserica evanghelică din Traunreut și își amintește că la început veneau foarte puțini credincioși la slujbă. De la liturghie la liturghie, numărul românilor care intrau în biserica unde slujea părintele Bartok începea să crească. Pe un teren primit în concesiune de la autoritățile locale (aproximativ 1600 de metri pătrați), pe Siebenbürgenerstr. 2, a ridicat mai întâi o capelă provizorie, pentru ca apoi, cu credit de la bancă, cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei și, nu în cele din urmă a credincioșilor, a reușit în aproximativ doi ani să ofere comunității o biserică românească.

În prezent, la liturghiile de duminică sunt peste 100 -150, iar de sărbători ori  evenimente speciale, cum a fost și sființirea lăcașului de cult de zilele trecute, vin cu sutele. În Noaptea de Înviere din acest an, de exemplu, curtea biserii românești din lemn din Traunreut era arhiplină. În jur de 500 de credincioși.

A ajutat zeci de familii de români să-și găsească locuință și loc de muncă

Părintele Bartok a reușit să-și umple parohia de enoriași tocmai prin faptele sale, prin implicarea sa în viața comunității. Fața bisericească a ajutat zeci de familii de români să-și găsească o locuință, un loc de muncă ori să-și rezolve diverse probleme cu care se confruntau. „Pentru unii, mai tineri, m-am dus și la poliție să-i ajut“, mărturisește părintele.

De câțiva ani, a înființat pe lângă biserică și un ansamblu popular (Ansamblul „Datina“), organizând tot felul de evenimente pentru români, la care iau parte și  autoritățile locale.

Așa le-a arătat părintele România, prin românii săi din Traunreut, costumele populare, obiceiurile și tradicțiile păstrate în suflete chiar și la mare distanță de țara natală.

Toamna Românească“, festivalul care l-a impresionat pe primar: „Sunteți o bogăție pentru oraș!

Încă din 2009, părintele Bartok organizează la Traunreut festivalul „Toamna Românească“.  An de an, în luna octombrie. „O sărbătoare de simțire și trăire românească“, cum o descrie părintele. Începe cu o slujbă de Te Deum, de recunoștință, de slăvire a lui Dumnezeu, iar apoi se pleacă în alai de la biserică, la sala de festivități. Imaginea alaiului, în fruntea căruia români în costume populare duc mândri drapelul românesc, urmați de fanfara bavareză a orașului, cai împodobiți, nemți în costumele tradiționale bavareze, trăsuri, un car alegoric plin cu români în portul național, și un lung șir de participanți, vorbește de la sine despre comuniunea dintre nemți și români la Traunreut. La sala de festivități, are loc un program folcloric, cu obiceiuri, cântece și dansuri populare. Și – cum să lipsească? – sarmalele, ciorba de burtă și alte minunății culinare ieșite din mâinile pricepute ale gospodinelor parohiei. A gustat din ele și primarul din Traunreut, Klaus Ritter și, după ce a văzut și spectacolul în care s-a pus în scenă o nuntă românească ca la sat, le-a spus românilor prezenți: „Sunteți o bogăție pentru oraș și pentru întreaga zonă!“.  

PS Sofian Brașoveanul: „Părintele Bartok are un dar special”

Slujba de sfințire a bisericii românești din lemn de la Traunreut a fost oficiată de un sobor impresionant de prelați, în frunte cu Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, ÎPS Serafim, și Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, PS Sofian Brașoveanul, celor doi alăturându-li-se alți 17 preoți și trei diaconi.  Cei doi ierarhi i-au acordat părintelui Constantin Bartok rangul de iconom stavrofor, care se acordă preoților cu o activitate bisericească excepțională.

„Am înființat oficial parohia de la Traunreut în 2009, iar părintele Bartok a fost mai întâi diacon și apoi hirotonisit preot. El are un dar special de a comunica cu oamenii și de a-i ține împreună. Și așa a reușit în acest orășel să închege o comunitate forte solidă“, a declarat PS Sofian Brașoveanul pentru Ziarul Românesc.

Cuvinte de felicitare la adresa părintelui Bartok a avut în predica sa și mitropolitul Serafim: „A reușit într-un timp forte scurt să zidească aici la Traunreut mai întâi o biserică vie, o comunitate de credincioși uniți trup și suflet în jurul său și apoi această minunată biserică de care se bucura cerul și pământul“.

După slujbă, toți cei prezenți au fost invitați la o agapă, cu mâncare românească și un program folcloric susținut de către membrii Ansamblului „Datina”, dar și artiști invitați din România.

Spre seară, s-a lăsat liniștea în Traunreut. Românii s-au întors la casele lor, la serviciile lor, pentru ca duminica următoare să se întoarcă din nou la biserică. La biserica lor. Așa cum o fac duminică de duminică. „O comunitate frumoasă la inimă”, după cum o descrie părintele Bartok, „o comunitate iubită de Dumnezeu și care trăiește în iubirea lui Dumnezeu”.

Sergiu RUSU, München

München, orașul cu 30.000 de români: S-a cântat și dansat pe muzică românească chiar în fața Primăriei

PS Sofian: «Dacă te rogi pentru răul vecinului, chiar în cea mai frumoasă biserică, rugăciunea nu e valabilă»