Sari la conținut

Opțiuni limitate pentru românii din Gelsenkirchen: Ori zilieri, ori trăiesc din alocațiile pentru copii sau din ajutorul Hartz-IV

06/09/2016 11:51 - ACTUALIZAT 04/01/2022 17:20

Afacerile născute pe spatele migranților au înflorit în adevăratul sens al cuvântului încă din 2014, de când românii și bulgarii au primit dreptul la liberă circulație în toate țările de pe teritoriul Uniunii Europene. Nici în Germania nu au întârziat să apară, în speranța găsirii unui loc de muncă, pe care au timp șase luni de zile să îl obțină.

Potrivit unui reportaj realizat de publicația germană Der Westen, Gelsenkirchen este unul dintre orașele în care s-a simțit cel mai puternic efectul acordării acestui drept. Rata șomajului în acest oraș din landul Renania de Nord-Westfalia este de aproape 15%. Nu mai puțin de 4.200 de cetățeni români s-au stabilit aici, mulți dintre ei fiind de origine romă, precum și aproximativ 2.000 de bulgari.

În orașul Gelsenkirchen, clădirile dărăpănate s-au dovedit a fi o sursă de profit extraordinară, iar asta doar mulțumită imigranților.

Uwe Gerwin, lider de proiect în cadrul Consiliului Local care vizează imigranții est-europeni, luptă împotriva tranzacțiilor dubioase care au loc în oraș. O întreagă echipă de oameni încearcă să combată fenomenul, formată din Martin Schulmann (purtătorul de cuvânt al Consiliului Local Gelsenkirchen), asistenți sociali și angajați ai municipalității. Fiecare dintre ei are de efectuat o muncă extrem de dificilă.

În Gelsenkirchen există aproximativ 10.000 de locuințe vacante. Însă se află în blocuri atât de distruse, încât singura opțiune ar fi ca acestea să fie dărâmate. Pentru profitori, sunt o mină de aur.

„Totul începe în momentul în care o clădire este scoasă la licitație. Pentru a participa e nevoie de câteva mii de euro – poate maxim 6.000, pentru a achita o garanție de 10% din valoarea totală a imobilului, în cazul în care persoana respectivă câștigă licitația și devine noul proprietar. Noul proprietar nu mai achită apoi nimic, iar după șase luni, clădirea e scoasă din nou la licitație. Pe parcursul celor șase luni, însă, proprietarul are suficient timp să obțină un profit semnificativ din închirierea locuințelor la imigranți, chiar dacă sunt în stare avansată de degradare”, a explicat Uwe Gerwin pentru presa germană.

Gelsenkirchen: Scutece aruncate pe geam, urlete la miezul nopții. Familiile din România își îngrozesc vecinii

„Motivul pentru care românii și bulgarii sunt cei de pe urma cărora dealerii au cel mai mult de câștigat este că pe piața liberă, aceștia nu au nicio șansă să primească un apartament. Sunt blocați într-un cerc vicios în care sunt exploatați, la fel ca și în țările din care provin. De aceea, nu se miră când le bate la ușă vreun trimis al proprietarului, responsabil cu colectarea banilor de chirie. Iar cine nu plătește, zboară. Dealerii se organizează între ei și stabilesc din timp cine va fi cel care va achiziționa clădirea la următoarea licitație”, a mai subliniat Gerwin.

Imigranții sunt nevoiți, odată sosiți în oraș, să își caute un loc de muncă. De cele mai multe ori, așteaptă la rând până sute de candidați aplică pentru aceleași joburi ca ajutor în diferite domenii, fără să aibă vreo calificare sau cunoștințe de limba germană. Sunt preluați de turci, libanezi sau români și li se oferă un mini-job (în curățenie sau construcții), cu contract și documente completate impecabil cu care să aplice pentru ajutorul Hartz-IV. Cu un mini-job au șansele cele mai mari să li se accepte dosarul. Momentan sunt cercetate 60 de astfel de cazuri de către angajații Jobcenter-ului.

Imigranții români și bulgari mai pot alege între alte două alternative prin care să își asigure un venit: prin intermediul alocațiilor pentru copii sau să fie zilieri, să aștepte zi de zi într-un anumit loc să fie duși de diverși străini la muncă. În cazul metodei alocației, băncile de date sunt actualizate rar, iar statul nu știe dacă o familie care primește acești bani mai locuiește în Germania sau dacă s-a mutat înapoi în țara de origine.

Pentru a identifica potențialii dealeri de locuințe, echipa anterior menționată efectuează, printre altele, controale drastice care îi vizează pe proprietari. Anchetatorii compară chiar și scrisul de mână de pe diverse documente.

Martin Schulmann sugerează că singurul mod prin care dealerii ar putea să „dea faliment” ar fi dacă imigranții ar înțelege faptul că sosirea lor nu le mai garantează automat o viață mai bună decât o aveau în țara lor de origine. De la începutul anului trecut, 4.599 de noi bulgari și români s-au stabilit la Gelsenkirchen, însă 3.106 dintre aceștia s-au reîntors acasă.

Magazinele românești înfloresc în Germania. Dănuț Matei, proprietar la Gelsenkirchen: ”Aşa am trecut de la muzică la comerţ”

«Românii din Germania reuşesc să închirieze doar casele refuzate de nemţi…», iniţiativa unui român din Frankfurt pentru cei care îşi caută locuinţă

Românii, analfabeții Uniunii Europene: Suntem în fruntea clasamentului la două tipuri de analfabetism