Sari la conținut

Încă doi lideri ai hoților de buzunare, condamnați la Berlin: „Copiii sunt manipulați emoțional”

03/08/2016 12:59 - ACTUALIZAT 20/12/2022 13:32

Rețelele specializate de hoți de buzunare lovesc, în continuare, capitala germană.

În ultimii ani, numărul cazurilor de furt care s-au petrecut în Berlin s-a dublat. Nu doar Berlin, ci și orașele München și Köln au de-a face tot mai multe astfel de delicte.

Potrivit unui reportaj realizat de augsburger-allgemeine.de, cel mai des, acestora le cad pradă pensionarii și turiștii. În anul 2015 au fost înregistrate 168.000 de cazuri de furturi din buzunare, cu peste 80% mai multe decât în anul 2009, când s-au înregistrat 92.000. Pagubele s-au ridicat astfel la aproximativ 51 de milioane de euro. Însă pentru că multe cazuri nu sunt raportate la poliție, numărul real ar putea fi mult mai mare.

Faptul că hoții provin din România deja e un lucru binecunoscut de autoritățile germane. Problema a fost că, până recent, toți autorii erau minori, așa că polițiștii germani au colaborat cu cei români într-o anchetă uriașă pentru a identifica adevărații lideri ai acestor bande, adulții care se ascund în spatele copiilor. Atunci au descoperit cu stupoare că este vorba chiar de părinții lor, care își trimit copiii la furat peste tot în Europa. Procesul intentat împotriva grupului a început deja, iar dosarul a fost numit „scara rulantă”, după modul în care operau hoții minori: unul oprea scara rulantă din gări pentru a le distrage atenția oamenilor, în timp ce celălalt îi fura victimei bani sau obiecte de valoare. Apoi fugeau amândoi de la locul faptei și își alegeau următoarea victimă.

Acuzații provin din cartierul Păcureț din Iași. O zonă unde trăiesc aproximativ o mie de locuitori de etnie romă, dărăpănată și săracă, până, desigur, se ajunge la vilele luxoase, un lucru care a ridicat mai multe semne de întrebare. Polițiștii români au colaborat cu succes cu colegii lor germani, ascultând conversații purtate la telefon și urmărind activitatea hoților. Așa au descoperit că trei familii (aproximativ 80 de persoane) organizau rețeaua vastă de hoți de buzunare care acționa atât în Germania, cât și în alte țări din Uniunea Europeană. Primul cuplu a fost deja condamnat în luna iunie, acum a fost adusă în fața justiției a doua familie, iar a treia încă își așteaptă rândul în arestul preventiv. Pentru prima dată, autoritățile au fost capabile să identifice liderii unei rețele atât de mari de hoți de buzunare care acționa în întreaga Europă, să îi prindă și să îi aducă în fața justiției.

Viorel și Cristina (numele lor au fost schimbate pentru a proteja identitatea acestora), în vârstă de 47, respectiv 45 de ani, sunt cei care s-au aflat acum pe banca acuzaților. Nu vorbesc deloc germană și nici nu își ridică privirile din podea. Pare greu de crezut că, până au fost prinși, și-au trimis copiii în vârstă de doar 14 și 16 ani la furat în străinătate. Acum sunt puși sub acuzare pentru 29 de cazuri de furt, săvârșite între anii 2013 și 2015. Multe dintre fapte au fost comise în gările din Alexanderplatz, Brandenburger Tor sau Potsdamer Platz, pe unde circulă cei mai mulți turiști.

Berlin: Încă doi părinți din Iași, aduși în fața justiției – „Își amenințau constant copiii. Într-o oră, banii erau trimiși”

„Tinerii erau foarte bine antrenați. Exersau mult timp în România pentru a-și perfecționa tactica. Dacă erau prinși, le dădeau polițiștilor nume false și mințeau și în legătură cu vârsta lor”, a declarat Markus Haustein, investigator șef al poliției federale.

Orașul Iași e ca o școală pentru hoții de etnie romă. Majoritatea romilor din Iași trăiesc din cerșit sau furat”, susține Elena Motas, consilier pe problemele romilor în cadrul Prefecturii Iaşi. Potrivit acesteia, faptul că tinerii de etnie romă pleacă în străinătate la furat a devenit un lucru normal. Părinții lor sunt cei care rămân acasă și gestionează banii. Copiii sunt crescuți să se simtă responsabili pentru bunăstarea părinților lor, sunt manipulați emoțional.

Copiii călătoresc în orașele mari, dar nu rămân în ele dacă aceștia consideră că sunt în pericol să fie prinși. Haustein a estimat că reușeau să strângă astfel între 50 și 3.250 de euro pe zi. Banii erau transferați imediat prin servicii precum Western Union în România, după care erau investiți în construitul caselor. Astfel, li se pierde urma și erau greu de recuperat.

Viorel și Cristina au susținut că motivele pentru care au recurs la astfel de metode sunt sărăcia în care trăiau în România, faptul că aveau nevoie de bani pentru a îngriji membrii bolnavi ai familiei, dar și că nu își găseau un loc de muncă, angajatorii discriminându-i din cauză că sunt de etnie romă. Cei doi și-au primit și verdictul – Viorel va sta doi ani și 11 luni după gratii iar soția lui un an și 11 luni.

Situația e însă departe de a fi rezolvată. Hoții de buzunare din Europa își continuă activitatea. Multe bande de hoți de buzunare vor mai comite furturi în continuare, în multe dintre orașele mari ale Uniunii Europene.

Poliţia germană a dat lovitura: 79 de hoți din Iaşi, prinşi la furat la Berlin

Câștig fabulos pentru zece hoți de metale români: În câteva luni în Germania, au dat 50 de spargeri

Români, hoţi de lux la Turnul Eiffel. Câştigau 4.000 de euro pe zi şi trăiau la hotel